Logo
<span style='color:#9c8156;font-size:20px;'>Terapia europeana</span><p>Juncker, sciatica, Mona si MCV-ul</p>
17 nov. 2018

Terapia europeana

Juncker, sciatica, Mona si MCV-ul

Post by Tălău Mihnea

Umblând eu prin Bruxelles, am intrat într-un WC (cu) public. Aveam un scop bine definit. Când să pun în aplicare obiectivul vizitei, lângă un pisoar, o persoană căzută, într-o poziție nefirească. Așa am crezut. Inițial, nu m-am sinchisit prea mult și m-am concentrat la ce aveam de produs. În timpul ușurarii mele,  am început  să studiez bietul om întins pe jos. Secunde bune mi-au trebuit sa înțeleg că principiile fizicii funcționează chiar și în împrejurările date. Forța  aplicată pe faianță se răsfrânge, cu o intensitate oarecum mai mică și stropește persoanele din vecinătate. A naibii și gravitația asta. Stropii se revărsau, din plin, pe amărâtul aflat în suferință pe podea. Încurajator de altfel. Acesta începe să dea vizibile semne de reveneală. După ce mi-am încheiat activitatea, mi-am îndreptat atenția și asupra suferindului. Frapant! Omul avea un pantof de o culoare și celălalt, de altă culoare. Occidentali evoluați, mi-am spus eu. Gândul m-a dus la Pierre Richard, simpaticul comediant francez. Și cum proaspăt înviatul bolborosea într-o limbă apropiată, luxemburgheză credeam eu, m-am aplecat spre acesta. Proaspăt udat, dar fericit, după părerea mea. Ce faci nea? L-am interbat eu, cu accent circumflex.  Je suis bien! Răspunse el. Și, una peste alta s-a încropit dialogul. Nu mă știi? Nu, am zis! Eu sunt Jean Claude și a mai bâlguit ceva, greu inteligibil. Limba i se lovea dur de cerul gurii și de molarii implantați. Cu Van Doamne nu prea semăna. Ce zisăși? Din a treia încercare am priceput că este ceva cu sciatica. Jean Claude Sciatica, am întrebat eu? Nu… Juncker! Abia atunci m-am luminat. Aoleoo, ăsta e președintele Comisiei Europene, care are probleme, săracul, cu sciatica. Era ușor îmbibat, ca după spirala lui Bivolaru, astfel încât nu am dat ghes să îl ridic. Eu curios. Cum ai ajuns domne aici? M-am înhăitat cu o profesionistă din parlamentul european. Cu care o pun des de ceva sciatică, spuse oficialul UE. Prietena Monica. Mona Maco și nu mai știu. De data asta a venit cu o sticla dedicată. De plastic, continut albastru, pe ea cu o fată cu crucea roșie și scris mare, Mona. Am băut-o și iartă-mă aici. Îmi mai aduc aminte că fata a rămas să doarmă sub un pod, sau să facă podul. Ca e așa frumoasă și elastică… spuse domnul Juncker. Frumoasă, băutura nu-i destulă, i-am dat eu dreptate. Și, ușor, ușor, domnul președinte a revenit la verticala sa poziție și pășind drept și apăsat a plecat spre europeanul parlament să mai bage un MCV, că așa își aducea aminte că vorbise, încă de la primul gât cu MCVei, sau cum îi mai zice Monei. Pe drum s-a oprit. Auzi? Poti sa îmi mai dai, puțin, din ce ai făcut acolo. Ca tare bun mai e. Ia aici o sticlă. Umple-o sa îi duc și Monei, ca ce îi mai place și ei…

Tags: , , , , , ,

0 Comments

Leave a Comment